PSALMUL 116 – Aliluia.
„Psalmul cel mai scurt al Psaltirii. Remarcabil prin universalismul său, a fost şi este intens folosit liturgic. Cf. Romani 15, 11”[1].
1: Lăudaţi-L pe Domnul, voi, toate neamurile,
pe El lăudaţi-L voi, toate popoarele;
2: că s-a întărit mila Lui peste noi
şi adevărul Domnului rămâne în veac.
„Adevărul Domnului: pentru Atanasie şi Ioan Gură de Aur, este Hristos, realitatea care a împlinit prefigurarea”[2].
„Oamenii trec, dar adevărul Domnului rămâne în veac”[3]. „Chiar cei care vorbesc, toţi sunt un nimic: ei trec odată cu zgomotul vorbelor lor, dar adevărul Domnului rămâne în veac”[4]. E afirmată universalitatea credinţei şi, implicit, a mântuirii.
[1] SEP 4/I, p. 286
[2] SEP 4/I, p. 286
[3] Toma de Kempis, Urmarea lui Hristos, I, V, 1
[4] Toma de Kempis, Urmarea lui Hristos, II, XIV, 4
Ana Usca 
Comentarii recente