PSALMUL 130 – O cântare a treptelor.
„Des întrebuinţat în Biserica creştină în rugăciunile pentru morţi, care nu sunt o lamentare, ci o rugă”[1]. Psalmul evocă „liniştea celui smerit, care se încrede în Dumnezeu”[2].
1: Doamne, inima nu mi s-a semeţit,
nici ochii nu mi s-au trufit,
nici n-am umblat în lucruri prea mari
şi nici în cele ce sunt cu mult mai presus de mine.
„Sfântul Ioan Casian: Trufia nu este doar un păcat care i se opune smereniei, ci un viciu care, în fapt, distruge toate celelalte virtuţi. De obicei, ea nu-i pândeşte pe oamenii de rând, ci pe cei ce deja au ajuns în poziţii înalte; dacă aceştia, precum psalmistul-rege, îşi păstrează măsura, calea mântuirii le e deschisă”[3].
Răsturnat, textul ar suna astfel: Doamne, s-a înălţat inima mea şi s-au împrăştiat ochii mei. „Unul ca acesta trebuie să ia aminte ca nu cumva şi el, după ce a ajuns la atâta înălţime, să pătimească din negrijă sau din mândrie ceea ce a pătimit acela, şi să nu mai fie poate în stare să se pocăiască asemenea aceluia. Fiindcă păcatul e la îndemâna chiar şi a celor foarte drepţi; iar pocăinţa nu e tuturor la îndemână, pentru faptul că moartea este aproape şi, înainte de ea, deznădejdea. Bine este deci să nu cădem, sau să cădem şi să ne ridicăm”[4].
2: Dacă n-aş fi fost cu gândul în smerenie,
ci, dimpotrivă, sufletul mi l-aş fi semeţit
precum e pruncul înţărcat de maică,
aşa i-ai fi răsplătit sufletului meu.
Din nou amintită virtutea smereniei. „Dacă n-aş fi fost smerit ci…: Textul Masoretic are Ci/Dimpotrivă, mi-am aşezat şi mi-am liniştit sufletul ca un prunc înţărcat la sânul mamei sale, ca un prunc înţărcat este în mine sufletul meu. Traducătorii mai vechi par a vedea pruncul înţărcat ca pe o imagine a calmului! Comentatorii şi traducătorii moderni, mai buni cunoscători ai realităţilor familiale, interpretează că e vorba fie de un copil înţărcat care s-a agitat, a plâns, dar în cele din urmă s-a liniştit pe lângă mama sa, fie că este vorba de un copil sătul de supt care a adormit. În greacă, textul pare a căpăta un alt sens, deoarece expresia ebraică im lo’, dimpotrivă, care marchează o opoziţie faţă de cele spuse mai înainte, a fost tradusă în părţile sale componente, dacă nu, ceea ce a produs o condiţională a cărei regentă pare a fi stihul d. Atunci ideea ar fi: dacă m-aş fi trufit, dacă m-aş fi agitat ca un prunc înţărcat, atunci răsplata (adică pedeapsa) ar fi fost tocmai această tulburare sufletească. Într-un mod asemănător interpretează Ioan Gură de Aur, care separă 2d, considerându-l însă un fel de concluzie la tot ce s-a spus (aşa să-mi plătească Dumnezeu dacă nu e adevărat ce am spus) – cf. I Regi 3, 17”[5]
3: Să nădăjduiască Israel în Domnul
de acum şi până-n veac!
„Toţi au lipsă de curăţirea prin pocăinţă şi iertarea greşelilor, chiar dacă unii din ei ar fi buni la purtări”[6].
[1] PSALM, p. 398
[2] SEP 4/I, p. 315
[3] BBVA, p. 768
[4] Petru Damaschin, Învăţături duhovniceşti, II, 8
[5] SEP 4/I, p. 315
[6] Sf. Chiril al Alexandriei, Despre închinarea şi slujirea în Duh şi Adevăr, X
Posted by Basm indian | Ioan Usca on octombrie 31, 2010 at 11:59 am
[…] Madi, Mirela Pete, Cristian Lisandru, Cristian Dima, Theodora Marinescu, Supravieţuitor, Carmen, Ana Usca, Vania, Orfiv şi […]
Posted by Cel mai scump parfum din lume: “Abeille de Guerlain” « Mirela Pete. Blog on octombrie 31, 2010 at 10:44 pm
[…] Gabitzu, Melami, Madi, Cristian Lisandru, Cristian Dima, Theodora , SupravieţuitorBlog, Carmen, Ana Usca, Vania, Orfiv , Nataşa., Aurora și Să învăţăm să pronunţăm sunetul R, […]
Posted by Tara noastra incotro? « Hai ca se poate! on noiembrie 1, 2010 at 12:58 am
[…] Pete, Cristian Lisandru, Cristian Dima, Vania, Popa Teapa, Hai ca se poate!, Supravieţuitor, Ana Usca, Ioan Usca, Orfiv, […]
Posted by Comentarii la Cartea Proverbelor lui Solomon – 12 | Ioan Sorin Usca on noiembrie 1, 2010 at 7:55 am
[…] „Femeia vajnică, literal bărbătoasă (gr. γυνη ανδρεία; lat. mulier virilis): reapare în finalul cărţii, 31,10-31. Una dintre temele importante şi celebre ale Proverbelor”[2]. […]