Ioan Usca/Ioan Traia – Comentarii la Psalmul 133

PSALMUL 133 – O cântare a treptelor.

 

„Ultima dintre cântările treptelor: pelerinii pleacă din Templu îndemnându-i pe slujitorii lui să stăruie în rugăciune, iar aceştia îi binecuvântează în numele Domnului”[1].

 

1: Iată, acum, binecuvântaţi pe Domnul,

voi, toate slugile Domnului,

voi, cei ce staţi în casa Domnului,

în curţile casei Dumnezeului nostru.

Îndemn către alcătuitorii Bisericii.  „Primul verset sună ca un rămas-bun şi o concluzie a pelerinajului”[2].

2: Noaptea ridicaţi-vă mâinile spre cele sfinte

şi binecuvântaţi pe Domnul.

Şi noaptea este un timp liturgic.  „Despre felul în care leviţii se rânduiau de strajă zi şi noapte în faţa Domnului, cf. I Paralipomena 9, 33 şi Psalmi 134, 2”[3].

3: Domnul din Sion să te binecuvânteze,

El, Cel ce a făcut cerul şi pământul.

Afirmarea lui Dumnezeu ca Creator al tuturor celor ce sunt.

---

[1] SEP 4/I, p. 319

[2] SEP 4/I, p. 319

[3] SEP 4/I, p. 319