PSALMUL 80 – Pentru sfârşit: un psalm al lui Asaf despre teascurile de vin.
„Îndemn profetic cu ocazia sărbătorii Corturilor”[1].
1: Bucuraţi-vă întru Dumnezeu, ajutorul nostru,
cu bucurie strigaţi-I Dumnezeului lui Iacob.
2: Alegeţi un psalm şi aduceţi timpanul,
dulcea psaltire cu alăută.
„Literal: luaţi un psalm (adică la alegere, din Psaltire, un psalm potrivit momentului) şi aduceţi timpanul, adică instrumentul care însoţeşte, de obicei, strigarea de bucurie”[2].
Biblia 1914: Luaţi psalmul şi daţi timpanul; harfa cea dulce cu chitara. „Luaţi învăţătura dumnezeiască şi daţi făptuirea virtuoasă prin mortificarea trupului. Iar harfa cea dulce cu chitara este duhul şi sufletul, precum timpanul este trupul”[3].
3: Sunaţi din trâmbiţă la lună nouă,
în ziua cea vestită a sărbătorii noastre!
„E vorba de sărbătorirea primei zile a lunii a şaptea (Evreii aveau un calendar lunar) (vezi Levitic 23, 24; Numeri 29, 1), care preceda sărbătoarea Corturilor (Deuteronom 31, 10)”[4].
4: Fiindcă aceasta e poruncă pentru Israel
şi judecată a Dumnezeului lui Iacob;
5: El a poruncit-o drept mărturie în Iosif
când a ieşit din ţara Egiptului;
acesta a auzit o limbă pe care n-o înţelegea.
„Prin Iosif a fost strămutat Iacob în Egipt, cu numai şaptezeci şi cinci de suflete, pentru ca acolo să devină un popor numeros; el păstra mărturia asupra adevărurilor dumnezeieşti. Când a venit vremea ieşirii din Egipt, Dumnezeu vorbea prin semne şi minuni, un limbaj pe care urmaşii lui Iosif nu-l mai înţelegeau”[5].
6: El i-a luat povara din spinare;
mâinile lui robiseră la coşuri:
7: „Întru necaz M-ai chemat şi te-am izbăvit;
auzitu-te-am din taina furtunii,
te-am pus la-ncercare la Apa-ncercării.
8: Ascultă, poporul Meu, şi-ţi voi grăi,
cu tine, Israele, voi vrea să stau de vorbă, de Mă vei auzi:
9: Nu va fi un dumnezeu nou în mijlocul tău,
nici nu te vei închina la dumnezeu străin;
„Sfântul Ambrozie: Pe lângă sensul său istoric (zeităţile popoarelor Canaanului), acest verset poate avea şi o conotaţie hristologică: Dacă Fiul nu ar fi co-etern cu Tatăl, ci ar fi fost creat de Acesta în timp, El ar fi un dumnezeu nou; dacă Fiul n-ar fi co-substanţial cu Tatăl, ci ar avea o natură diferită, atunci El ar fi un dumnezeu străin. Aşadar, dacă poporului lui Israel i se porunceşte să nu aibă nici dumnezeu nou şi nici dumnezeu străin, aceasta înseamnă că va trebui să aibă un Dumnezeu co-etern şi co-substanţial cu Iahve”[6].
10: căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău,
Cel ce te-am scos din ţara Egiptului.
Deschide-ţi mare gura, şi Eu o voi umple.
„Pentru Eusebiu, este o prevestire a înmulţirii pâinilor şi a Euharistiei”[7].
Deschide gura ta şi o voi umple: „Aşadar, Dumnezeu deschide gura celor ce rostesc cuvintele lui Dumnezeu”[8].
11: dar poporul Meu nu Mi-a auzit glasul
şi Israel n-a căutat spre Mine.
12: Şi i-am lăsat să umble după calea inimii lor,
şi au mers în căile lor.
Psalmistul „vrea să spună că ascultarea de Dumnezeu şi păşirea pe căile Lui stă în puterea poporului”[9].
13: Dacă poporul Meu M-ar fi ascultat,
dacă Israel ar fi umblat în căile Mele,
14: degrab i-aş fi umilit pe vrăjmaşii lor
şi mâna Mi-aş fi pus-o pe cei care-i asupreau.
15: Vrăjmaşii Domnului L-au minţit,
dar va veni cândva şi vremea lor.
„Vrăjmaşii Domnului nu sunt păgânii, căci ei nu-I făcuseră lui Dumnezeu nici o făgăduinţă pe care ar fi călcat-o; aşadar, e vorba tot de poporul lui Israel (Cassiodor)”[10].
16: Şi i-a hrănit din frunte de grâu
şi cu miere din stâncă i-a săturat.
Rememorare a binefacerilor divine, faţă de un popor nestatornic şi nerecunoscător.
[1] SEP 4/I, p. 215
[2] BBVA, p. 708
[3] Sf. Maxim Mărturisitorul, Întrebări, nedumeriri şi răspunsuri, 22
[4] BBVA, p. 708
[5] BBVA, p. 708
[6] BBVA, pp. 708-709
[7] SEP 4/I, p. 217
[8] Origen, Omilii la Exod, III, 2
[9] Origen, Despre principii, III, 1, 6
[10] BBVA, p. 709
Ana Usca 
Comentarii recente