Archive for 25 septembrie 2010

Ioan Usca/Ioan Traia – Comentarii la Psalmul 97

PSALMUL 97 – Un psalm al lui David.

„Text cu viziune eshatologică; parţial, variantă a Psalmului 95”[1].  „Psalm al Împărăţiei. Dumnezeu este lăudat pentru faptele Sale minunate, care strălucesc până la marginile pământului. De aceea toţi oamenii şi întreaga creaţie sunt chemaţi să se bucure, fiindcă stăpânirea Domnului instaurează în sfârşit dreptatea. Unii Părinţi (Eusebiu, Theodoret etc.) văd aici o profeţie despre cele două veniri ale lui Hristos”[2].

1: Cântaţi-I Domnului cântare nouă,

că lucruri minunate a făcut Domnul;

mântuire I-au făcut Lui dreapta Sa

şi braţul Său cel sfânt.

„Pentru Augustin, braţul Domnului este Hristos şi minunea Lui este că a mântuit lumea întreagă”[3].

2: Cunoscută Şi-a făcut Domnul mântuirea,

înaintea neamurilor Şi-a descoperit dreptatea.

Dar propovăduirea la neamuri s-a făcut prin Sfinţii Apostoli: „Aceştia au dus neamurilor pe Hristos, ierurghisind Evanghelia (făcând lucrarea sfântă a propovăduirii Evangheliei) şi propovăduindu-L în tot pământul de sub cer ca pe Dumnezeu şi Domnul şi ca piatră aleasă, nepreţuită de păstorii spirituali ai legii, dar aleasă şi preţuită de Dumnezeu şi aşezată în capul unghiului”[4].

3: Lui Iacob i-a amintit de mila Sa

şi casei lui Israel de adevărul Său;

toate marginile pământului au văzut mântuirea Dumnezeului nostru.

„Origen comentează în sens spiritual: pentru a-L vedea pe Mântuitorul, trebuie să stăm la marginile pământului, adică să trăim nu după trup, ci după spirit”[5].

4: Strigaţi-I lui Dumnezeu cu bucurie tot pământul,

cântaţi şi bucuraţi-vă şi cântaţi,

5: cântaţi-I Domnului cu alăută,

cu alăută şi în sunet de psaltire,

6: cu trâmbiţe ferecate şi-n glasul trâmbiţei de corn

strigaţi cu bucurie-n faţa Domnului, Împăratul nostru.

„După Origen, trâmbiţele de metal din care evreii sunau când erau biruitori în luptă sunt aici simbolul victoriei. După Atanasie, sunetul de corn vestea începutul unei noi domnii”[6].

7: Să tresalte marea cu toată plinătatea ei,

lumea şi toţi cei ce locuiesc într-însa;

8: râurile-mpreună vor bate din palme,

munţii se vor bucura,

că vine să judece pământul;

9: lumea o va judeca întru dreptate

şi popoarele în ceea ce e drept.

În ceea ce e drept (en evthiteti) poate însemna şi: de-a dreptul; pe faţă; la lumina zilei; fără ocolişuri sau artificii de procedură (spre deosebire de instanţele omeneşti)”[7].


[1] BBVA, p. 727

[2] SEP 4/I, p. 247

[3] SEP 4/I, p. 247

[4] Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, VI

[5] SEP 4/I, p. 248

[6] SEP 4/I, p. 248

[7] BBVA, p. 728