PSALMUL 82 – Un psalm-cântare al lui Asaf.
„Poporul israelit, hărţuit de duşmani din toate părţile, strigă către Dumnezeu să-l apere pentru a arăta păgânilor că nimeni nu-I poate sta împotrivă. Dispariţia poporului ar fi eşecul lui Dumnezeu. În ciuda multiplelor aluzii geografice şi istorice, nu –sa putut preciza în ce moment anume a fost compus psalmul”[1].
1: Dumnezeule, cine va fi asemenea Ţie?
Să nu taci şi să nu Te domoleşti, Dumnezeule!
„Folosind acest citat, Sfântul Atanasie cel mare demonstrează că el se referă la oameni, iar nu la Fiul lui Dumnezeu (cum susţinea erezia ariană); creatura, schimbătoare, nu poate fi asemenea Creatorului, care e neschimbător. Fiul nu era asemenea Tatălui, ci de-o-fiinţă (identic) cu El, fiind El Însuşi necreat: Eu şi tatăl Meu una suntem (Ioan 10, 30)”[2].
Să nu taci şi nici să Te domoleşti: „Fericitul Ieronim: Această rugă-îndemn vine din partea unui om care e liniştit şi tace, adică a unui om drept, împăcat cu propriul său duh”[3].
2: Că, iată, vrăjmaşii Tăi au fremătat
şi cei ce te urăsc şi-au ridicat capul.
Au fremătat: „Adică au început să facă zgomot, să creeze tumult, să fojgăie într-o mare de glasuri indistincte; imagine auditivă, precedând-o pe cea următoare, vizuală”[4]. „Şi-au ridicat capul: imaginea sugerează şarpele. Dar Hristos zdrobeşte capul şarpelui (Chiril al Alexandriei)”[5].
3: Împotriva poporului Tău au uneltit
şi împotriva sfinţilor Tăi s-au sfătuit.
4: Zis-au: „Veniţi!, să-i nimicim de tot ca neam,
şi numele lui Israel nicicum să mai fie pomenit!”
„Dintre necuraţii draci, unii îl ispitesc pe om ca om, iar alţii îl tulbură pe om ca pe un dobitoc necuvântător. Cei dintâi, apropiindu-se, ne furişează gânduri de slavă deşartă, sau de mândrie, sau de pismă, sau de învinuire, care nu se ating de nici unul din dobitoace. Cei de-al doilea, însă, aprind în trup mânie şi poftă în afară de fire. Acestea le avem îndeobşte cu dobitoacele, fiind ascunse însă sub firea cea cuvântătoare”[6].
5: Că ei într-un gând s-au sfătuit împotriva lui;
împotriva Ta legământ au făcut
6: corturile Idumeilor şi ale Ismaeliţilor,
ale Moabului şi Agarienilor,
„Idumeii (Edomiţii) şi alte popoare nomade sau seminomade locuiau în corturi; aici cuvântul corturi are conotaţie de trib sau tabără. Cele enumerate mai jos făceau parte dintre duşmanii tradiţionali ai lui Israel”[7]. Agarenii erau un popor din Peninsula Arabică; după nume, pare că se revendicau de la Agar, roaba Sarei.
7: ale lui Ghebal şi Amon şi Amalec
şi ale străinilor de pe lângă locuitorii Tirului.
Ghebal: „cetate maritimă a feniciei, identificată cu vechiul Byblos şi actualul Jebeil în Liban”[8]. Amon: „denumire colectivă a urmaşilor lui Ben-Ammi, fiul lui Lot şi al fiicei mai tinere a acestuia”[9]. Amalec: „denumire colectivă a amalechiţilor, primul popor care i-a atacat pe evrei după traversarea Mării Roşii şi care s-a războit împotriva evreilor până în vremurile regelui David, când au fost înfrânţi”[10]. Străinii: denumire colectivă a filistenilor, urmaşi ai lui Ham, deţinători a cinci oraşe pe drumul de coastă din Egipt până în Siria”[11]. Tirul: „port între Sidon şi Aacho, actualmente Es Sour în Liban. Hiram, rege al acestei cetăţi, i-a trimis lui Solomon cedru şi tâmplari pentru construirea Templului de la Ierusalim”[12]. Străinii sunt, ca şi în alte locuri, filistenii.
8: Că până şi Asur a venit împreună cu ei,
ajutor li s-au făcut fiilor lui Lot.
Asur: „fiul lui Ham, strămoşul asirienilor”[13]. Lot: „fiul lui Haran, care era fratele lui Avraam”[14].
9: Fă-le lor ca lui Madian şi lui Sisera
şi ca lui Iabin la pârâul Chişon;
Madian: „Fiul lui Avraam şi al lui Keturah [Chetura]. Ca toponim, Madian este teritoriul ocupat de madianiţi, urmaşii lui Madian. Acesta se afla la vestul golfului Akaba”[15]. Sisera: „căpitan de armată al regelui Iabin”[16]. Iabin: „rege al Canaanului de Nord. Armatele lui au fost învinse de evrei sub conducerea lui Deborah şi Barac”[17]. Chişon: râu care izvoreşte din munţii Ezdrelon (numiţi şi Iezreel, localizaţi în sudul Galileii); se varsă nu departe de muntele Carmel”[18].
10: nimiciţi au fost în Endor,
ca nişte gunoaie i-au devenit pământului.
Ca nişte gunoaie: „Expresia originală e mai tare: ca o balegă”[19].
Endor: „cetate a tribului lui Manase, în teritoriul tribului lui Isahar”[20].
11: Fă din mai-marii lor ce-ai făcut din Oreb şi din Zeeb
şi din Zebah şi din Ţalmuna, da, pe toţi mai-marii lor
Oreb şi Zeeb: „prinţi ai Madianului care au invadat Israelul şi au fost învinşi de Ghedeon”[21]. Zebah şi Ţalmuna: „regi ai Madianului, care au invadat Israelul şi au fost învinşi de Ghedeon”[22].
12: care ziceau: „Să luăm pentru noi ca moştenire jertfelnicul lui Dumnezeu!”
13: Dumnezeul meu, fă-i ca pe o roată,
ca pe o trestie în faţa vântului,
„Fă-i ca pe o roată: Origen şi Eusebiu văd în roată o imagine a instabilităţii. Atanasie interpretează însă fă-i să pornească în direcţie inversă, adică să se convertească”[23].
14: ca pe un foc ce va arde pădurea,
ca pe o văpaie ce va mistui munţii;
15: aşa îi vei alunga Tu cu viforul Tău
şi-ntru urgia Ta îi vei umple de groază.
„După Origen/Ieronim, Dumnezeu vrea să-i înspăimânte ca să caute Numele Lui (cf. 16b). La fel la vv. 17b-18: să piară ce e rău în ei, ca să-L poată cunoaşte pe Dumnezeu”[24].
16: Umple feţele lor cu ocară
şi vor căuta la numele Tău, Doamne.
17: Să se ruşineze şi să se-ngrozească în veacul veacului,
înfruntaţi să fie şi nimiciţi.
18: Şi să cunoască ei că numele Tău este Domnul;
numai Tu eşti Cel-Preaînalt peste tot pământul.
Un blestem împotriva vrăjmaşilor Domnului, urmat de afirmarea împărăţiei Aceluia.
[1] SEP 4/I, p. 219
[2] BBVA, p. 710
[3] BBVA, p. 701
[4] BBVA, p. 710
[5] SEP 4/I, p. 219
[6] Evagrie Monahul, Cuvânt despre rugăciune, 68
[7] BBVA, p. 710
[8] PSALM, p. 391
[9] PSALM, p. 391
[10] PSALM, p. 391
[11] PSALM, p. 391
[12] PSALM, p. 391
[13] PSALM, p. 391
[14] PSALM, p. 391
[15] PSALM, p. 391
[16] PSALM, p. 391
[17] PSALM, p. 391
[18] PSALM, p. 391
[19] BBVA, p. 711
[20] PSALM, p. 391
[21] PSALM, p. 391
[22] PSALM, p. 391
[23] SEP 4/I, p. 220
[24] SEP 4/I, p. 220
Ana Usca 
Comentarii recente